Page 28 - istoria-comunismului-xii
P. 28
26 CAPITOLUL III DINAMICA REGIMULUI COMUNIST
TERMENI-CHEIE l control total 2. Relația stat–cetățean: coerciție, rezistență și acomodare
l denunț l delațiune l rezistență
l complicitate l utopie comunistă Regimul Gheorghiu-Dej: 1948–1965
l duplicitate l conformism l Cei Schimbările radicale impuse începând din 1948 au avut în prim-plan
Trei F l limba de lemn
construirea prin teroare, violență și coerciție a unei noi identități politice
și sociale. Transformarea societății s-a realizat prin adoptarea practicii
Tactici de întărire sovietice a epurărilor politice, arestărilor în masă și întemnițării fără ju-
a controlului/ decată a celor considerați potențiali „dușmani ai poporului”. Elitele politi-
falsificarea istoriei ce, intelectuale și economice au fost marginalizate, arestate, condamnate
manipularea unor false sen- la ani grei de detenție sau trimise la muncă forțată în lagăre și colonii.
timente „antifasciste” ale po- Regimul Gheorghiu-Dej a arestat mii de oameni doar pentru că aparți-
pulației (trezirea subliminală a neau unor categorii sociale și politice considerate inamice.
conștiinței vinovate) Impunerea unor noi norme și coduri sociale a fost însoțită de ample
alianța temporară cu țărăni-
mea (reforma agrară din martie campanii propagandistice, dublate de acțiunile aparatului de represiune.
1945, urmată după câțiva ani de În anii 1950, „originea socială sănătoasă” a fost unicul criteriu de selecție
colectivizarea agriculturii) pentru accesul și promovarea în structurile de partid și de stat. Controlul
alianța cu clasa muncitoare; asupra societății s-a realizat prin teroare și frică. În categoria „dușma-
proclamarea instaurării dicta- nilor poporului” intrau spionii, sabotorii, agenţii provocatori, trădătorii,
turii proletariatului = tehnici bandiţii, agenţii afacerişti, diversioniştii, carieriştii, elementele declasate,
de falsificare a realității și a
istoriei exploatatorii, mic-burghezii etc., adunați în haite, clici, bande, agenturi.
Pentru slăbirea și ruperea coeziunii sociale, regimul comunist a încurajat
în campanii publice denunțurile și delațiunile.
PRACTICI COERCITIVE Reacțiile societății au variat de la rezistența deschisă (precum cea țără-
distrugerea vechii societăți, nească la colectivizare sau rezistența armată) la complicitate sau susține-
anihilarea opoziției politice și re deplină. Factorul sovietic a jucat un rol esențial în politicile de control
a unor întregi categorii socia- și dominare a societății. Perioada cuprinsă între sfârșitul anilor 1940 și
le – proprietarii agricoli (mici, începutul anilor 1960 este cea mai violentă din istoria regimului comunist
mijlocii și mari, prin desființa- din România. După moartea lui Stalin (1953), liderii de la București au re-
rea proprietății individuale), nunțat treptat la universalitatea modelului sovietic prin relaxarea terorii
întreprinzătorii particulari, și eliberarea deținuților politic (1962–1964), derusificarea culturii, stabili-
inte lec tualitatea (epurarea în-
vățământului), introducerea în zarea economiei și îmbunătățirea condițiilor de viață.
anii 1950 în dosarele profesio-
nale sau de admitere la facul-
tate a criteriilor sociale, în de-
favoarea criteriilor de merit –, PROIECT INDIVIDUAL
politizarea armatei (epurări,
folosirea Diviziilor „Tudor Vla-
dimirescu”, „Horea, Cloșca și ÎNREGIMENTAREA CETĂȚEANULUI ÎN SLUJBA PARTIDULUI-STAT
Crișan”), încălcarea libertății
religioase (desființarea Biseri-
cii Greco-Catolice etc.) STENOGRAMA ședinței cu activul CC al PMR
ura de clasă ca politică de din ziua de 3 septembrie 1953
stat, în numele „echității soci-
ale”, inducerea ei în conștiința „...Se cere din partea noastră de a intensifica munca politică în aparatul de
majorității = mijloc de represi- partid cu fiecare om, orice funcție ar avea, oriunde lucrează. […] Să le spunem
une psihologică, având ca re- tovarășilor că trebuie să ne ajute, să ceară lămuriri, dacă se face vreo greșeală să
zultat pierderea libertății și a vină la conducere, noi mulțumim tovarășilor care ne fac sesizări importante. Să
vieții
dedublarea permanentă a intensificăm munca politică, să ne interesăm de oameni […] acolo unde începe
practicii instituționale și a câtuși de puțin descompunerea morală, își vâră neapărat râtul lui porcesc duș-
discursului oficial = mecanis- manul. […] critica să fie ascuțită, autocritica să fie cinstită și mai ales să ascultăm
me specifice represiunii la critica de jos. Azi se cere mai mult ca oricând ascuțirea vigilenței politice,
revoluționare […] Noi avem o astfel de armă pe care nicio altă clasă decât a
noastră n-a avut-o, marxism-leninismul, care ne dă posibilitatea să ne orientăm
ȘTIAI CĂ...? în orice condițiuni complicate. De aceea trebuie energic să folosim această armă,
să nu diminuăm câtuși de puțin ura noastră neîmpăcată împotriva dușmanului,
l La începutul anilor 1950, s-a înfi- împotriva trădătorilor. [discursul lui Iosif Chișinevschi, alintat «tovarășul Ioșca»]
ințat un curs central de propagan- […] cât timp există clase exploatatoare, nu suntem feriți de strecurarea
diști, pentru formarea conducători- elementelor dușmane în rândul aparatului de partid, inclusiv și a[l] aparatului
lor cursurilor de propagandiști din CC [comentariul lui Leonte Răutu]” (Sursa ANIC)
toate regiunile țării. l Membrii de l Selectează, din text, în două liste diferite: a. termenii care exprimă speci-
partid trebuiau să se denunțe între ficul „muncii politice” a PMR în anii 1950; b. termenii care subînțeleg măsurile
ei și să se autodenunțe (să-și facă împotriva celor care gândeau și acționau diferit față de membrii de partid.
autocritica), în numele intereselor Formulează o opinie!
superioare ale PCdR/ PMR/ PCR.
