Page 30 - istoria-comunismului-xii

28 CAPITOLUL III DINAMICA REGIMULUI COMUNIST

Regimul Nicolae Ceaușescu
Regimul Ceaușescu a cunoscut două faze distincte: I. sfârșitul anilor
1960, când regimul a experimentat o scurtă perioadă de liberalizare inter-
nă, fiind conectat la tendințele și curentele progresiste occidentale; II. anii
1970–1980, asimilați reînghețului ideologic (Tezele din iulie 1971), stagnării,
regresului economic, înghețului ideologic și fricii difuze față de Securitate.
Izolarea regimului Ceaușescu, excesele dictaturii personale, cultul persona-
lității, scăderea drastică a nivelului de trai au obligat societatea la duplicitate
și complicitate. Istoricul britanic Timothy Garton Ash definea sugestiv du-
plicitatea ca pe o „emigrație interioară”. „Evadarea interioară” era un refugiu
sigur pentru toți cei care doreau să evite omniprezența regimului.
Societatea românească nu a fost în totalitate pasivă, ci a reacționat la mă-
surile politice și economice care i-au afectat condițiile de viață și i-au limitat
libertățile. Formele de evadare au fost bancurile politice (multe difuzate de
Securitate pentru a mai slăbi presiunea, dar și pentru a crea „dușmani”, pe
care să-i aresteze), comentarii critice privind situația economică a țării, expe-
dierea de scrisori și denunțuri anonime la adresa puterii, ascultarea posturi-
ANALIZEAZĂ lor de radio străine (în special, Europa Liberă și Vocea Americii), răspândirea

SURSA „[Tezele din iulie,] un manifest de „înscrisuri cu conținut dușmănos”.
A declarat împo triva liberaliză- Momentele de vârf ale contestării regimului comunist:
rii, a competenței profesionale, a
intelectualilor. Nu sunt discursuri  Mișcarea pentru drepturile omului (iarna–primăvara 1977)  Greva mine-
de circumstanță, ci un program de rilor din Valea Jiului (august 1977)  Revolta muncitorilor de la Brașov (no-
măsuri care, dacă va fi aplicat întoc- iembrie 1987)
mai, riscă să readucă România spre
stalinismul integral.” (Monica Lovi- Acomodare și conformism. (Auto)cenzura
nescu, Unde scurte. Jurnal indirect ) Întâlnirea lui Ceaușescu cu scriitorii, 6 aprilie 1970

SURSA „Prăpastia dintre sinele public „Consider și ca scriitor indicațiile trasate la Congresul al X-lea al partidu-
B și cel particular, dintre lim- lui pozitive și principiale […] înfățișate în primul rând de tovarășul Nicolae
bajul oficial și cel neoficial, dintre Ceaușescu, au autoritate tocmai pentru că sunt principii care vin în întâm-
conformismul exterior și disidența pinarea direct și profund realistă a ceea ce numim aplicarea creatoare a
interioară […] Trecerea de la un per- marxism-leninismului în literatură, respectând particularitățile de exis-
sonaj la altul se face automat, chiar tență socială și materială a poporului nostru, a României.” (Sursa ANIC)
și în cazul copiilor. Sigur că această
viață dublă implică o dublă măsură: „Din păcate, o prelungă și dură tiranie a cenzurii îl transformă pe cenzurat
aplaud cu un tip de comportament în cenzor al propriilor cuvinte. Experiența l-a învățat că nu-i este permis
statul pe care nu l-aș aplauda ni- să dea glas anumitor adevăruri, așa că nici nu mai încearcă lucrul acesta.”
ciodată în viața mea particulară.” (Paul Goma, „Cenzură, autocenzură, para-literatură”, Die Zeit, sept. 1972)
(Timothy Garton Ash, Foloasele pri- l Identifică în cele două surse elemente ale acomodării, conformismului
goanei)
și (auto)cenzurii.
SURSA „Când trăiești în acest spațiu
C al unui comunism mediocru,
de potemkiniadă, refuzul sistemu- PROIECT DE GRUP „Mitul pericolului permanent –
lui însemna retragerea în spațiul dușmanii interni și dușmanii externi –
privat și în pasivitate […] Oamenii laitmotiv al propagandei oficiale”.
își căutau o viață mai bună în afara
oricărui teritoriu eroic, departe de a. Împărțiți în grupe de doi elevi, realizați un
ideologia oficială triumfalistă; com- proiect digital sau clasic; b. pentru aceasta, fo-
promisurile acceptate depind de losiți ilustrații de tip portret, „tăieturi” din ziare
nivelul ambițiilor, de capacitatea de sau de pe alte platforme, titluri și intertitluri,
risc.” (Catherine Durandin, România metoda jurnalului cu dublă intrare etc.; c. comparați proiectele, argu-
mea comunistă). mentând alegerile; d. realizați un tur al galeriei.
1. Menționează, din sursa A, tră-
sătura esențială a Tezelor din iu-
lie. Haz de necaz SURSA
D
2. Identifică în sursele B și C ex- 1. „Supa de pui în comunism: Pui – Nu vă supărați, nu știți unde se
presiile care trimit la spațiul pu- apă, pui sare, pui morcovi, pui ro- bate la mașină?
blic și la cel privat. șii, și pui nu mai pui, că ai pus de – Nu știu, pe mine m-au bătut ma-
3. Pe baza surselor B și C, for- patru ori deja.” nual.”
mulează o opinie despre discre- 2. „Bulă tocmai iese din sediul 3. „Ce este Epoca de Aur? Epoca
panțele dintre discursul oficial și miliției județene și, epuizat, se marilor prefaceri. Eu mă prefac,
cel particular, înainte de 1989 și sprijină de un pom. Un trecător se tu te prefaci, el se preface.”
după 1990. Exemplifică și argu- apropie de el:
mentează!