Page 29 - istoria-comunismului-xii

DINAMICA REGIMULUI COMUNIST CAPITOLUL III 27

Noul limbaj ideologic: limba de lemn
TRĂSĂTURI FORME DE MANIFESTARE
1. „metamorfoză a limbajului în contact cu ideologia” 1. „Trăiască prietenia nezdruncinată și veșnică între popo-
(Fr. Thom, Limba de lemn); sciziune între gândire și rul român și marele popor sovietic!” / sugerează o prietenie
limbaj – mutație lingvistică; istorică, în realitate inexistentă, pe baza căreia se constru-
iește viitorul/
2. „Victoria asupra reacțiunii la 6 Martie înseamnă desăvârșirea
 violență verbală intensă, viziune maniheistă, exces
de adjective; actului de la 23 August” / asumarea ilicită a trecutului, 23
 imprecizie și confuzie, depersonalizarea prin ape- august 1944 purtând în realitate marca „reacțiunii”/
lative precum „un anume”, „un așa-zis” etc.; 2–3.
 inversarea criteriilor morale prin substituirea mo- l „stârpirea ultimelor rămășițe ale fascismului”, „bestii fas-
ravurilor vechiului regim, îndemn la delațiune și ciste”, „năpârci”, „ucigașul/ călăul/ arestarea criminalului
linșaj etc. Rădescu”, „derbedei fasciști”, „elemente dușmănoase”,
„partide așa-zis istorice”, „trădători nemernici”, „rămășițe-
3. Teme predilecte ale noului limbaj: le teroarei fasciste”, „microbii patogeni ai unei boli infecți-
 tema purificării („salubrizarea morală”);
 tema înfrățirii dintre muncitori și țărani; oase aducătoare de moarte”, „operație de salubrizare mo-
 tema voinței poporului (consecințe imedia- rală”, „trebuie scos din organism orice focar de infecție”,
te: înființarea Tribunalului Poporului, dispariția „nu din ură, ci din grija de viitorul poporului și al Patriei
ale cărei baze morale trebuie salvate”;
Senatului); l „recunoștință iubiților conducători”, „face[m] zid în jurul
 tema recunoștinței (față de PCR, PCUS, URSS);
 tema asediului permanent; tău, iubită conducătoare [Ana Pauker] și în jurul celorlalți
 tema vigilenței permanente; tovarăși din Comitetul Central”, „Uniunea Sovietică… nici-
 tema datoriei față de patrie. odată n-o vom putea răsplăti îndeajuns”;
l „una dintre principalele noastre sarcini este aceea de a re-
cunoaște reacțiunea sub orice formă s-ar ascunde, orice
haină ar îmbrăca, orice armă ar întrebuința, orice mască și-
ar pune”, „s-o recunoaștem [reacțiunea] și să-i dăm la cap”;
l „poporul român, cu muncitorimea în frunte, este convinsă
că țărănimea care și-a cucerit pământul cu ajutorul lui își
va face datoria față de ea”;
l „armata este din popor și pentru popor, pentru a apăra
interesele acestui popor și patria”.

Sursa: FOCR
ÎNREGIMENTAREA CETĂȚEANULUI ÎN SLUJBA PARTIDULUI-STAT Cota: 53/1951.

Intrarea Diviziei „Tudor Vladimirescu”
în București, 30 august 1944 (militarii
români luați prizonieri de sovietici,
Al. Moghioroș, Iosif Chișinevschi, Vasile Luca, Gheorghe Gheorghiu-Dej, care au acceptat compromisul
Gheorghe Stoica, Ana Pauker în prezidiul adunării solemne convocate în cinstea ideologic, pe bază de voluntariat și
celei de a 30-a aniversări a întemeierii PCR – sala de expoziții din parcul de cultură angajament scris, au fost organizați,
și odihnă, 8 mai 1951. sub supravegherea NKVD, de Ana
1. Caută online informații despre funcțiile deținute de Iosif Chișinevschi Pauker în două divizii, cealaltă
și Leonte Răutu în 1953. Explică rolul lor coercitiv. Argumentează! fiind „Horea, Cloșca și Crișan”);
s-a întors în România odată cu
2. Notează într-un organizator grafic trăsăturile cetățeanului din punctul Armata Roșie. După 1945, au fost
de vedere al statului condus de partidul unic. încorporate în armata română,
3. Explică, în maximum 150 de cuvinte, folosind argumente și limbaj isto- asigurând sovietizarea acesteia și
ric: „Limba de lemn este vehiculul ideologiei” (apud Fr. Thom, Limba de lemn) transformarea în „armată populară”.
Sursa: FOCR, Cota: 71/1944