Page 34 - istoria-comunismului-xii

32 CAPITOLUL IV ROMÂNIA ÎN RELAȚIILE INTERNAȚIONALE POSTBELICE

TERMENI-CHEIE l hegemonie
l coexistență pașnică l oportunism „Întoarcerea
l revizionism l suveranitate delegației de stat a
l mișcare de nealiniere l aliniere R.S.R., după vizita
întreprinsă în
parțială l politica diferențierii Liberia, Argentina
şi Guineea”,
12 martie 1974.
REPERE CRONOLOGICE Sursa: FOCR, Cota 57/1974.
1947 Semnarea Tratatului de pace
de la Paris
1953 Moartea lui Stalin, sfârșitul
epocii staliniste
1955 Admiterea României în ONU
1961 România, membru nepermanent
al Consiliului de Securitate al ONU
(pentru 1962) IV IV IV
1964 Adoptarea Declaraţiei cu privire
la poziţia PMR în problemele mişcării
comuniste şi muncitoreşti internaţi-
O
ROMÂNIA ÎN RELAȚIILE
ȚIILE
MÂNIA ÎN RELA
onale R R O MÂNIA ÎN RELA ȚIILE
1968 Prima vizită a unui șef de stat al
TBELICE
INTERNA
ȚIONALE POS
INTERNAȚIONALE POSTBELICE
Franței (generalul Charles de Gaulle) INTERNA ȚIONALE POS TBELICE
în România
1969 Prima vizită a unui șef de stat
american (Richard Nixon) într-o țară 1. Relațiile cu marile puteri în perioada 1944–1989
comunistă după Al Doilea Război Regimul comunist român a înregistrat o evoluție unică în domeniul
Mondial politicii externe, de la statutul de aliat loial la cel de contestatar al he-
1971 Turneul asiatic al cuplului Ceau- gemoniei Uniunii Sovietice în lumea comunistă, păstrându-și mereu ca-
șescu: China, Coreea de Nord, Viet-
namul de Nord și Mongolia litatea de membru al sistemului economic, politic și militar conceput la
1972 România, prima țară membră a Moscova. În 1949, Uniunea Sovietică, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia,
CAER care a aderat la FMI și la BIRD Ungaria și România au fondat CAER, organizație economică suprastatală.
1975 Semnarea Actului Final de la În 1955, aceste state împreună cu Germania de Est și Albania au înfiin-
Helsinki țat Organizația Tratatului de la Varșovia, suprastructura militară opusă
1978 Nicolae Ceaușescu, primul șef
de stat comunist într-o vizită de stat NATO. Până în 1955, deciziile în relațiile internaționale ale statului ro-
în Marea Britanie mân s-au luat sub supravegherea strictă a URSS.
După Conferința de la Geneva (iulie 1955), odată cu inaugurarea prin-
cipiului coexistenței pașnice între cele două blocuri ale Războiului Rece,
România comunistă a elaborat o strategie de politică externă axată pe
dezvoltarea relațiilor cu statele occidentale. Distanțarea față de Moscova
s-a produs într-un context istoric favorabil (tensiunile dintre Uniunea
Sovietică și China, deschiderea manifestată de țările capitaliste față de o
posibilă cooperare cu cele comuniste) și a fost declanșată de imixtiunile
pronunțate ale sovieticilor în viața internă. Noua direcție oficială a fost
Participarea dată de Declarația din aprilie 1964 a CC al PMR, actul fondator al politicii
delegației române
la sesiunea a XV-a a externe românești până la dispariția regimului comunist, care stabilea
ONU, septembrie– principii precum egalitatea în drepturi a statelor comuniste, neamestecul
octombrie 1960,
la bordul vasului în treburile interne, dreptul fiecărui partid de a-și decide singur politica
„Baltica” internă și externă.

CONTESTAREA HEGEMONIEI SOVIETICE
Conflictul sovieto-iugoslav (1948) s-a produs în pe teritoriul românesc, liderii comuniști români și-au
contextul proiectelor de federalizare a Balcanilor, demonstrat devotamentul față de Moscova. Prim-mi-
elaborate de liderii iugoslav (Iosip Broz Tito) și bulgar nistrul ungar Nagy Imre, înlăturat de la putere în urma
(Gheorghi Dimitrov). Acuzată de antisovietism, opor- intervenției trupelor sovietice, a fost ținut în custodie
tunism și revizionism al marxism-leninismului, con- la Snagov, apoi dus înapoi în Ungaria, condamnat la
ducerea iugoslavă a fost aspru criticată de Stalin. PC moarte și executat (1958).
Iugoslav a fost exclus din Cominform, în urma unei re-
uniuni desfășurate la București, în care Gheorghiu-Dej Prin sciziunea sovieto-chineză (1961), liderul chi-
a ținut discursul de „condamnare” a Iugoslaviei. nez Mao Tzedun a respins tezele „coexistenței
pașnice” (între Occident și blocul comunist) și desta-
În Ungaria, studenții au declanșat revolta împo- linizării, lansate de Nikita Hrușciov. România a evitat
triva regimului Rákosi Mátyás și a ocupației sovie- să aleagă o tabără. Declarația din aprilie 1964 a pledat
tice (1956). Preocupați ca tulburările să nu se propage pentru respectarea egalității între state.