Page 35 - istoria-comunismului-xii
P. 35
ROMÂNIA ÎN RELAȚIILE INTERNAȚIONALE POSTBELICE CAPITOLUL IV 33
ACUZAȚII DE SPIONAJ ANALIZEAZĂ
În anii 1950, relațiile României cu statele democratice din Occident SURSA LOIALITATE OARBĂ
s-au înrăutățit foarte mult, din cauza persecutării personalului reprezen- A „Ochii noștri se îndreaptă către
tanțelor diplomatice vest-europene și a cetățenilor români care stabilise- Uniunea Sovietică nu ca spre un Stat
ră contacte cu acesta. S-au intentat numeroase procese de spionaj, soluți- oarecare, ci ca spre unicul Stat în care
onate prin condamnări la ani grei de închisoare. De pildă, Nicolae Grigore clasa muncitoare, dezrobindu-se, a
dezrobit întregul popor, ca spre uni-
Polizu-Micșunești și Ion Valjan (decedați în detenție) au fost arestați sub cul Stat în care partidul conducător,
acuzația de spionaj în favoarea Marii Britanii. Împotriva ierarhilor Bisericii Partidul Bolșevic, arată drumul atât
Catolice s-a intentat proces de spionaj în favoarea Vaticanului (1951). Doi propriului popor, cât și popoarelor
ani mai târziu, au fost judecate aproximativ 100 de persoane, reunite în din întreaga lume, ca spre unicul Stat
„lotul francez”, sub acuzația de spionaj în favoarea Franței. Socialist din lume, Stat care apără in-
dependența și libertatea popoarelor.”
1. Stabilește când (Ana Pauker, 3 noiembrie 1948)
a intrat în vigoare
Concordatul cu Vati- SURSA DECLARAȚIA DIN APRILIE 1964
B „La baza politicii externe a
canul. statelor socialiste se află principiul
2. Menționează coexistenței pașnice între țări cu sis-
numele regentului teme sociale diferite. Acest principiu
Nun ția turii Apostolice din România. presupune rezolvarea problemelor in-
3. Menționează când s-au între- ternaționale litigioase pe calea trata-
rupt relațiile României cu Vaticanul. tivelor, fără a se recurge la război, pe
baza recunoașterii dreptului fiecărui
Mihail Romanescu – „Leul” popor de a-și hotărî singur soarta,
(1899–1952), în 1941, când era căpi- respectării suveranității și integrității
tan-comandor, comandantul Floti- teritoriale a statelor, deplinei egalități,
neamestecului reciproc în treburile
lei 1 Vânătoare; general de aviație, interne”. (Declaraţia din aprilie 1964)
condamnat la moarte și executat
la 28 februarie 1952 (penitencia- SURSA CHINA, MARELE ALIAT DIN EST
rul Jilava), pentru „crimă de înaltă C „Presat de sovietici să se ho-
trădare”, acuzat că ar fi furnizat in- tărască ce parte susține în conflictul
formații militare Ambasadei Marii cu China, dar sprijinit în țară de un
partid disciplinat, Dej a decis să se
Britanii la București. distanțeze public de poziția Moscovei.
Rezultatul a fost «Declarația cu privire
la poziția PMR în problemele mișcării
Gheorghe Gheorghiu-Dej, şef al delegației STUDIU DE IMAGINE comuniste și muncitorești internațio-
României într-o vizită în URSS, iulie–august I. 1. Caută nale», publicată în organul de presă
1961, Moscova. al partidului, Scânteia, 23 aprilie 1964.
1. Nicolae Ceauşescu, pe Internet
2. Ion Gheorghe-Maurer. revista Time, O pledoarie directă pentru neames-
din septembrie tecul în treburile interne și libertatea
1948, despre de acțiune a fiecărei țări socialiste, în
1 Ana Pauker, limbaj diplomatic [...] Vorbind despre
2
the Iron Lady China, declarația se referea, de fapt,
of Romanian mai mult la România. Recunoașterea
Communism. dreptului Partidului Comunist Chinez
2. Interpretează de a menține bazele staliniste în Chi-
imaginea, na era o acțiune de natură să aducă
pornind de la sprijinul politic pentru liderii români
contextualizarea din partea Beijingului.” (Cosmin Popa,
cronologică, internă și externă. Istoria României. Compendiu)
3. Bibliografie facultativă: Robert 1. Precizează, din sursa A, motivele
Levy, Gloria şi decăderea Anei Pauker. pentru care Ana Pauker considera
Uniunea Sovietică unicul model politic
pentru regimul comunist din România.
2. Pe baza sursei B, menționează
Sursa: ANR. II. Recunoaște principiile politicii externe românești
incluse în Declarația din aprilie 1964.
Eseu personajul! Realizează o comparație între modelul
Explică în
Scrie un eseu de o pagină, în care să șase-opt politic specificat în sursa A și princi-
piile expuse în sursa B.
rânduri de ce
urmărești: a. strategia conducerii co- crezi că textul 3. Precizează, pe baza sursei C, motivul
muniste din România pentru a con- es te în limba utilizării Chinei de către conducerea
tracara hegemonia sovietică; b. cele rusă. României ca factor important în re-
două superputeri ale lumii comuniste; lația cu URSS. Menționează strategia
c. consecințele poziției României prin românească, folosită la începutul
raportare la principalii actori implicați anilor 1960, de apropiere de China și
în politica externă. Dă-i un titlu! efectele noului curs în politica externă
a României.

