Page 38 - istoria-comunismului-xii
P. 38
36 CAPITOLUL IV ROMÂNIA ÎN RELAȚIILE INTERNAȚIONALE POSTBELICE
Studiu de caz: România în cadrul Organizației
Tratatului de la Varşovia
În 1955, URSS, Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Germania de Est, Polonia,
Ungaria și România au înființat Organizația Tratatului de la Varșovia (OTV),
suprastructura militară opusă Organizației Tratatului Atlanticului de Nord
(NATO). Reunite sub coordonarea unui Comandament Unificat, condus de
un înalt ofițer sovietic, forțele armate ale celor opt state membre garantau,
prin tratat, întărirea capacității lor de apărare, inviolabilitatea frontierelor și
teritoriilor și apărarea împotriva unei eventuale agresiuni. Între OTV și NATO
„Alianța Păcii şi a Socialismului
Tratatul de la Varşovia” nu s-a înregistrat niciun conflict militar direct.
La 23 octombrie 1956, odată cu izbucnirea Revoluției din Ungaria, tancu-
rile sovietice au ocupat Budapesta. Guvernul lui Nagy Imre, instalat în toiul
rebeliunii, a anunțat retragerea Ungariei din OTV și adoptarea neutralității.
Prin intervenția în forță a armatei sovietice, revoluționarii au fost învinși la
11 noiembrie: 35 000 au fost arestați, iar câteva mii au murit.
În 1968, armatele a cinci state membre au invadat teritoriul Cehoslovaci-
ei, l-au înlăturat pe liderul reformator local Alexander Dubček și l-au înlocuit
cu un politician loial Moscovei. Albania și România nu au participat la aceas-
tă operațiune. După căderea comunismului și destrămarea Uniunii Sovietice,
OTV și-a încetat oficial activitatea în 1991.
Rolul României în 1956
Budapesta, 1956
Sursa: FORTEPAN Gh. Gheorghiu-Dej a optat pen-
tru intervenția împotriva guver-
nului Nagy Imre.
Emil Bodnăraș (ministrul trans-
porturilor și comunicațiilor) a
asigurat infrastructura tranzitării
României de trupele sovietice;
primele trupe care au intrat în
Ungaria au fost cele sovietice de
ocupație din România.
Emil Bodnăraş (1904–1976), ofițer în armata
română, a executat misiuni speciale pe teritoriul
României, însărcinat de spionajul militar sovietic.
Praga, 1968 În închisoare s-a împrietenit cu Gheorghiu-Dej,
iar după 1944 a avut un rol mare în instalarea
comuniştilor la putere. Ca ministru al apărării, a
sovietizat armata română. În 1956 a făcut parte
din delegația care a fost la Budapesta.
Sute de agenți de origine ma-
ghiară ai Securității au fost trimiși
la Budapesta pentru reorganiza-
rea Serviciului Maghiar de Secu-
ritate (ÀVH), decimat în timpul
revoluției.
Nagy Imre a fost arestat de so-
ȘTIAI CĂ...? vietici și adus într-o casă conspira-
tivă a Securității (la Snagov), unde
l În semn de solidarizare cu Revolta a fost interogat de Valter Roman.
de la Budapesta, studenții români
din principalele centre universitare
s-au revoltat și ei, câteva mii fiind
arestați și mulți condamnați pentru
„agitație publică”. Au strigat și afi- Valter Roman (1913–1983) s-a întors în România pe un tanc sovietic, cu Divizia
șat multe lozinci: „Unde este grâul „Horea, Cloşca şi Crişan”. A fost şef al Direcției de Educație, Cultură şi Propagandă
nostru?”, „Vrem libertate!”, „Ne-am a Armatei (1946), apoi şef al Direcției Superioare Politice a Armatei (1947–1951).
săturat de robie!”, „Jos mâinile de pe În 1953 a fost îndepărtat din funcții şi „marginalizat” ca director al Editurii
Ungaria!”, „Afară rușii din țară!”, „Jos Politice, însă în 1956 a fost folosit pentru a-l interoga pe Nagy Imre, cel mai
rusa și marxismul!”, „Vrem știință, nu probabil pentru că era cunoscător al limbii maghiare şi avea experiență ca
politică în universitate!”. veteran al brigăzilor comuniste internaționale din Războiul civil din Spania.
