Page 172 - matematica-viii
P. 172

170  Arii și volume ale unor corpuri geometrice
    170               Arii și volume ale unor corpuri geometrice









        Distanţe şi măsuri de unghiuri
        pe feţele sau în interiorul corpurilor

        geometrice studiate




        Distanţa de la un punct la un punct, la o dreaptă sau la un plan




             Ne amintim!

           Activitate în echipe. Formaţi echipe şi recapitulaţi în cadrul acestora:
            distanţa dintre două puncte;
            distanţa de la un punct la o dreaptă;
            distanţa de la un punct la un plan;
            teorema celor trei perpendiculare şi cele două reciproce ale acesteia.
           Pentru fiecare dintre acestea, aveţi în vedere o recapitulare a etapelor de calcul.



             Exersăm împreună!

           Considerăm un cub  ABCDA’B’C’D’  cu latura de 12 cm şi punctul  E  mijlocul muchiei  C’D’ .
           Ne propunem să calculăm următoarele distanţe:
           I.  d(A, C) ,  d(A, C’)  şi  d(A, E)
            ​(A, C)​reprezintă lungimea segmentului  AC , pe care o putem calcula folosind

             d
                                                             _
                                                             2



        teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic  ABC ,  AC = 12   √   cm .
             AC  este diagonala pătratului  ABCD , iar formula diagonalei unui pătrat este
                _

            d          = l   √    ,  l  fiind lungimea laturii pătratului.

                2
         pătrat
             d

             ​(A, C’)​reprezintă  lungimea  segmentului   AC’ ,  pe  care  o  putem  calcula,  de

        exemplu, aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic  ACC’ (justificaţi că
                          _
                          3

          C’C ⊥ AC !):  AC’ = 12   √   cm .                                          _






                                                                                     3



             AC’ este diagonală a cubului şi putem observa o formulă de calcul a acesteia:  d   = l   √   , unde  l este lungimea


                                                                               cub
        muchiei cubului.
            ​(A, E)​ reprezintă lungimea segmentului  AE .
            d
           O variantă de calcul se bazează pe observaţia că  ED’ ⊥ (ADD’)  ⇒ ED’ ⊥ AD’ , care ne duce la posibilitatea apli-
        cării teoremei lui Pitagora în triunghiul dreptunghic  AD’E :  AE = 18 cm  (verificaţi calculele!).
           Triunghiul  AA’E  este şi el tot un triunghi dreptunghic, din care putem calcula  AE .
           II.  d(A’, BC) ,  d(A’, BC’)  şi  d(A’, AE)
            Pentru  d(A’, BC)  trebuie să construim perpendiculara din  A’  pe  BC .

           Folosind T3  ⊥ avem:  A’A ⊥ (ABC) ,  AB ⊥ BC ,  AB, BC ⊂ (ABC)  ⇒ A’B ⊥ BC , deci  d(A’, BC) =

                  _
        = A’B = 12   √    cm .

                  2

            Pentru  d(A’, BC’) , construim  A’F ⊥ BC’ folosind aceeaşi idee: includem  BC’ în planul


        (BB’C’)  şi aplicăm T3  ⊥  , calculul lui  A’F  realizându-se în triunghiul dreptunghic  A’B’F .
   167   168   169   170   171   172   173   174   175   176   177