Page 68 - matematica-viii
P. 68

Funcții
     66















        Funcții definite pe mulțimi finite






                                             O maşină se deplasează rectiliniu şi uniform cu viteza de 50 km/h.
              Reflectăm!
                                         Scrieţi într-un tabel distanţele parcurse după 1, 2, 3, 4, respectiv 5 ore.
        Discutați la nivelul clasei și stabiliți sem-  Putem reprezenta datele din tabel printr-o diagramă?
        nificația corectă a termenilor ce caracteri-  Rezolvare:  Dacă  maşina  se  deplasează  cu  viteza  de  50  km/h,  atunci
        zează deplasarea: rectiliniu și uniform. Dați   într-o oră se parcurge distanţa de 50 km. Folosind proporţionalitatea di-
        exemple practice care să se asocieze unei   rectă, putem afirma că:
        deplasări de acest tip!             1 oră ….. 50 km;       2 ore ….. 100 km      3 ore …. 150 km ….
        Pentru exemplul alăturat, avem mulțimile:

          A =  {1, 2, 3, 4, 5}  și  B =   {50, 100, 150, 200, 250}     .  Reprezentăm distanţele în tabel:
        Reprezentarea prin diagramă este eviden-
        țiată astfel:                     Timp            1 oră     2 ore     3 ore     4 ore      5 ore
                                          Distanţă       50 km     100 km    150 km    200 km    250 km


                                               Rețineți!



                                             Se numeşte funcție un triplet format din două mulţimi  A şi  B  nevide
                                           şi o relaţie (lege de corespondenţă)  f  care asociază  fiecărui element din

        Ce  semnificație  dăm  săgeților?  Contează   mulţimea  A un singur element din mulţimea  B .

        sensul săgeții?                      Scriem  f :  A → B şi citim  f definit pe mulţimea  A  cu valori în mulţimea  B .

                                             Mulţimea  A se numeşte mulțime de definiție sau domeniul de de-

                                           finiție al funcției şi mulţimea  B se numeşte mulțime în care funcția

              Exemple

                                           ia valori sau codomeniu. Dacă  x ∈ A , notăm prin  f(x) valoarea (imagi-
                                           nea) funcției în punctul  x , adică valoarea din mulţimea  B care cores-

        Exemple de funcții:


         Dependența dintre lungimea laturii pă-  punde lui  x prin legea f . În condiţiile date,  f(x) ∈ B ;  x ∈ A se mai numeşte
        tratului și aria acestuia definește o funcție     variabila funcţiei.


        f :   {1; 2; 3; 4}  →   {1; 4; 9; 16} cu ajutorul cores-  Legea  de  corespondenţă  poate  fi  prezentată  sintetic  –  printr-un
        pondențelor  1 → 1,  2 → 4,  3 → 9,  4 → 16     tabel sau printr-o diagramă – sau analitic – printr-o formulă.

        și  putem  scrie   f(1 )   =  1  (valoarea  funcției
        în 1 este 1),  f(2 )  = 4  (valoarea funcției în 2
        este 4) ,  f(3 )  = 9  și  f(4 )  = 16 . Pe caz general,   Exersăm împreună!
        putem spune că dependența este de tipul
            2




        x →  x  (și înțelegem că lui x îi corespunde
        pătratul său), unde  x ∈   {1;  2;  3;  4}  .    1. Care dintre următoarele diagrame reprezintă funcţii? Pentru fiecare
         Dependența  dintre  zilele  săptămânii  și   funcţie scrieţi domeniul de definiţie şi mulţimea în care funcţia ia valori,
        temperatura din ziua respectivă definește   apoi descrieţi funcţia sub formă de tabel.
        o  funcție   f :    { luni; marți; miercuri; joi;
        vineri; sâmbătă; duminică }   →   {25° C; 24° C;      a)  b)      c)               d)
        29° C;  30° C}       cu   următoarele   asocieri
        luni → 25° C , marți → 24° C , miercuri → 25° C ,




        joi  → 25° C , vineri → 29° C , sâmbătă → 29° C ,

        duminică  → 30° C  .
   63   64   65   66   67   68   69   70   71   72   73