Page 99 - matematica-viii
P. 99

UNITATEA 4   Elemente ale geometriei în spațiu     97


                nu are grosime şi nici margini sau capete;
                este format din puncte;                                              Activități practice
                reprezentarea prin desen a unui plan se face printr-un paralelogram   ➢ Să notăm cu  β planul peretelui pe care


            sau un triunghi oarecare; pentru notarea planului folosim, de obicei, litere   este  situată  tabla,   P  punctul  reprezentat

            mici ale alfabetului grecesc:  α  − alfa,  β  − beta,  γ  − gama,  δ  − delta etc.  de  unul  dintre  colţurile  tablei,   a  dreapta
                                                                                corespunzătoare  marginii  superioare  a
                                                                                tablei.  Scrieţi  relaţiile  de  legătură  dintre
            Relaţii punct-plan, dreaptă-plan.                                   punctul, dreapta şi planul date. Identificaţi
               Un plan, la fel şi o dreaptă, reprezintă                         în jurul vostru un punct nesituat în planul
            o mulțime de puncte. În figura alăturată                            β şi două drepte care să nu fie incluse în

            observăm:                                                           acesta (dintre care una să înţepe planul).

                un punct  A situat în planul  α , des-                         ➢ Marcaţi două puncte pe o masă şi aşe-
            pre care spunem că aparţine planului şi                             zaţi o riglă a cărei margine să le conţină.
            scriem  A ∈ α , şi un punct  B  care nu este                        Sunt şi celelalte puncte ale marginii riglei
            situat în plan, despre care spunem că nu aparţine planului şi scriem  B ∉ α ;  în contact cu masa? Există vreun punct de
                dacă în planul  α desenăm o dreaptă  d (sau orice altă figură geome-  pe  marginea  respectivă  care  să  nu  fie  în


                                                                                contact cu masa?
            trică), despre aceasta spunem că este inclusă în plan şi notăm  d ⊂ α ;
                dreptele  a  şi  e  nu sunt incluse în planul  α , notăm  a ⊄ α , respectiv  e ⊄ α ;
                despre dreapta  a , adică dreapta  AB , spunem că este secantă la plan sau
            că intersectează/înţeapă planul, observând că ea are punct comun cu planul,

            punctul  A ,  a ∩ α =   {A} , dar conține şi punctul  B  care nu aparține planului;
                despre dreapta  e , desenul sugerează că nu intersectează planul, caz   ➢  Aşezaţi  o  bucată  de  carton  pe  vârful
                                                                                unui deget şi observaţi cum se poate mişca
            în care spunem că dreapta este paralelă cu planul,  e ∥ α , şi vom discuta   el, rămânând totuşi în contact cu degetul.
            acest aspect în lecțiile viitoare.                                  Obţinem  astfel  foarte  multe  poziţii  posi-
                                                                                bile ale cartonului – o infinitate de plane
                                                                                care conţin punctul din vârful degetului.
                                                                                Printr-un punct trec o infinitate de plane.
            Axiome despre puncte/drepte/plan

               A1. Axioma dreptei. Prin două puncte distincte trece o dreaptă şi numai una.
                Orice dreaptă conține cel puțin două puncte distincte.
                Axioma poate fi reformulată şi astfel:
                 Două puncte distincte determină o dreaptă.
            (Prin cuvântul determină înțelegem că dreapta este unică!)
                                                                                Reluaţi  activitatea  folosind  două  degete.
                                                                                Deşi  se  limitează  mişcarea  cartonului,
               A2. Dacă două puncte distincte ale unei drepte aparţin unui plan, atunci   există tot o infinitate de plane care să con-
            dreapta este inclusă în plan.                                       ţină  cele  două  puncte  –  corespunzătoare
                                Dacă  C ∈ α  şi  D ∈ α , atunci  CD ⊂ α .       vârfurilor celor două degete.
               Dacă un plan conţine două puncte ale unei drepte, atunci el conţine toată   Prin două puncte distincte trec o infinitate
            dreapta.                                                            de plane.

               A3. Prin trei puncte necoliniare trece un plan şi numai unul.
               Fiind date punctele necoliniare  A ,  B
            şi  C , planul (unic) ce conține cele trei
            puncte se notează  (ABC) .
               Trei puncte necoliniare determină un plan.                       Reluaţi activitatea folosind trei degete, aşe-
            (Prin cuvântul determină înțelegem că pla-                          zate în aşa fel încât punctele de contact cu
            nul care le conține este unic!)                                     cartonul să nu fie coliniare. Ce observaţi?
               A4. Există patru puncte nesituate în acelaşi plan.
               Despre patru sau mai multe puncte care nu sunt în acelaşi plan spu-
            nem că sunt necoplanare.
   94   95   96   97   98   99   100   101   102   103   104