Page 82 - matematica-viii
P. 82

80                                 Funcții  UNITATEA 3



           7. Considerăm funcţia:  f : ℝ → ℝ, f(x ) = 4 − 2x .

         a) Găsiţi punctele de intersecţie ale graficu-
         lui funcţiei cu axele de coordonate,  A fiind la


         intersecţia cu Oy şi  B la intersecţia cu Ox: ob-
         ţinem  A(0; 4) , B(2; 0) .
         b) Reprezentaţi grafic funcţia.







                                                                          _          _               _


                                                                                                     5



                                                                                     5










         c)  Calculaţi  aria,  perimetrul  triunghiului   OA = 4  u,  OB = 2  u,  AB =   √  2   +  4      = 2   √    u;   P   ΔOAB      = 6 + 2   √   u,
                                                                               2
                                                                           2
                                                                                         _


         OAB şi distanţa de la punctul  O la dreapta  AB .                OA ⋅ OB  2 ⋅ 4  _
                                                                                         5
                                                                                       4   √
                                                                          _


                                                 A   ΔOAB      = 4  u ;  OC = d(O, AB ) =      AB          _ _    =      5      u.

                                                                                 =


                                                          2

                                                                                 2   √
                                                                                    5

                                                                                             _
                                                                                              √
                                                                                             5

         d) Calculaţi  tg(∢ABO) şi  sin (∢BAO) .    tg(∢ABO ) =      =      = 2 şi  sin (∢BAO ) =      =        =     .
                                                            _
                                                                                        2
                                                                4 _
                                                            AO
                                                                                            _
                                                                                  BO
                                                                                  _













                                                                                      _ _
                                                            BO  2                 AB  2   √         5
                                                                                         5
                                                                                                     _
                                                                                   BO
                                                                                        OC





         e) Calculaţi distanţa de la punctul  M(− 3; 0) la   MN ⊥ AB ⇒ MN ∥ OC ;  ΔBOC ∼ ΔBMN ⇒    _    =   _   ⇒ MN = 2   √   u

                                                                                                     5





                                                                                        MN
                                                                                   BM
         dreapta  AB .                                     AO ⋅ MB  MN ⋅ AB
                                                           _
                                                                   _



                                                 sau  A   ΔAMB      =      2     =      2


                                                                          .


           8. Considerăm funcţia  f : ℝ → ℝ,  f  (x)  = 2ax – 3a + 1 , unde  a  este număr real.
         a)  Rezolvaţi  în  mulţimea  numerelor  reale
         ecuaţia  f(a ) = 0 :
                                              1 _






           f(a ) = 0 ⇔ 2  a   − 3a + 1 = 0  şi obţinem  a =     ,

                     2
                                              2
         a = 1 .
         b) Pentru  a = 1 , reprezentaţi grafic funcţia f
         în sistemul de axe ortogonale  xOy .
         Pentru  a = 1  obţinem funcţia  f(x ) = 2x − 2 .
                                                                                          2 ⋅ 3
                                                                                     4 ⋅ 3
                                                                                     _

                                                                                          _


         c) Dacă  a = 1 , iar  M şi  N sunt proiecţiile punc-  A(− 1; − 4) şi  D(2; 2) ;  A   AMDN      =  A   AMN      +  A   DMN      =     +      = 9  u .








                                                                                                  2
                                                                                      2
                                                                                           2

         telor  A(− 1; f(− 1 ) ) şi, respectiv,  D(2; f(2 ) ) pe   Putem calcula aria patrulaterului  AMDN şi cu ajutorul formulei



         axa   Ox  a  sistemului  de  axe  ortogonale   xOy ,   ariei trapezului ( AM ⊥ Ox, DN ⊥ Ox ⇒ AM ∥ DN ) cu bazele de 2 u,
         calculaţi  aria  patrulaterului  convex  cu  vâr-  4 u şi înălţimea  MN = 3  u.
         furile  în  punctele   M, N, D, A ,  nu  neapărat  în
         această ordine.
             Aplicații practice
         La fizică am învățat că un mobil care se de-   Dacă considerăm o forță care acționează    Considerăm o forță constantă de mărime
        plasează rectiliniu și uniform va străbate un   asupra unui resort, constatăm că alungirea     F  ce  deplasează  un  corp.  Lucrul  mecanic

                                                                                                         .
        spațiu proporțional cu durata mișcării, după   l  a  resortului  este  proporțională  cu  mări-  efectuat va depinde de mărimea deplasării  d



        formula  s = vt . În această formulă,  v este o   mea   F  a  forței  ce  acționează.  Putem  scrie     De câte ori este mai mare deplasarea, de atâ-
        mărime constantă, iar timpul  t este mărimea     l(F) = k ⋅ F ( k este constanta specifică resor-  tea ori este mai mare lucrul mecanic efectuat.




        variabilă. Formula  s(t )  = v ⋅ t exprimă spațiul   tului), ceea ce exprimă alungirea ca funcție   Funcția care descrie dependența dintre lucrul
        parcurs ca funcție de durata mișcării.  de forța care acționează.   mecanic efectuat și deplasare este  L(d )  = F ⋅ d  .
   77   78   79   80   81   82   83   84   85   86   87